<anterior/Artroza/Home/urmator>

 

CLASIFICAREA ARTROZELOR


 

Cea mai utilizată clasificare a diverselor forme de artroză este CLASIFICAREA CLINICĂ PE BAZA ETIOLOGIEI PREDOMINANTE DETERMINABILE (după Harrison).
Pe baza acestui criteriu se disting două grupe principale de artroze:


A. ARTROZELE PRIMARE

În formele primare nu este posibilă identificarea unui mecanism etiopatogenic specific. Aceste forme ar fi expresia unui defect intrinsec (constituţional) al cartilajului articular, probabil de natură metabolică, condiţionat genetic.
În această categorie sunt incluse artrozele de cauză nedeterminată.
În funcţie de localizare se disting:


FORME LOCALIZATE
Topografic, procesul artrozic afectează predominent următoarele articulaţii:

  • artroza mâinilor:
    • artroza interfalangiană;
    • artroza carpo-metacarpiană a policelui;
  • artroza piciorului:
    • artroza articulaţiei metatarso-falangiene a halucelui;
    • artroza articulaţiei talo-calcaneene;
    • artroza articulaţiei medio-tarsiene;
  • artroza articulaţiei genunchiului (gonartroza cu afectarea sectoarelor:
    • femuro-tibial (compartimentul medial, lateral sau ambele);
    • femuro-patelar;
    • ambelor sectoare;
  • artroza articulaţiei şoldului (coxartroza) – forme:
    • excentrice (superioare);
    • concentrice (axial, medial);
    • difuze;
  • artrozele coloanei vertebrale (cervicale,dorsale şi lombare);
  • artroze cu alte localizări:
    • articulaţia temporo-mandibulară;
    • articulaţia sterno-claviculară;
    • articulaţia acromio-claviculară;
    • articulaţia scapulo-humerală;
    • articulatia cotului;
    • articulaţia radiocarpiană;
    • articulaţia costo-vertebrală;
    • articulaţia gleznei;
    • articulaţia sacro-iliacă;

FORMELE GENERALIZATE - cuprind trei sau mai multe forme localizate (Kelgren-Moore).

B . ARTROZELE SECUNDARE
În formele secundare este evident raportul de dependenţă cu condiţiile sau stările morbide care au favorizat iniţierea procesului degenerativ la anumite niveluri.
În acest grup sunt incluse :


a. artroze secundare traumatismelor acute şi cronice:

  • artroze secundare traumatismelor acute:
    • fracturi;
    • luxaţii habituale;
    • leziuni meniscale;
    • hemartroză;
    • sinovite posttraumatice;
  • artroze secundare suprasolicitării articulare datorate:
    • displaziilor articulare;
    • subluxaţiilor articulare;
    • instabilităţii articulare;
    • hiperactivităţii profesionale sau sportive;
    • încărcării articulare de tip ponderal;
    • deformări în valg sau var;
    • inegalitatea membrelor inferioare;

b. artrozele secundare deformărilor congenitale sau dobândite ale capetelor osoase:

  • luxaţia congenitală (şold);
  • osteocondroza;
  • osteocondrite disecante;
  • osteonecroze (inclusiv maladia Legg-Calve-Perthes);

c. artrozele metabolice:

 În aceste forme degenerescenţa cartilajului articular este datorată unei tulburări metabolice.
Forme de artroze dismetabolice:

  • artroza ocronotică – depunerea pigmentului chininic în cartilaj (consecutiv unui defect autosomal-recesiv a enzimei oxidative a acidului homogentinic) induce o degenerescenţă precoce a cartilajului articular;
  • artroze microcristaline:
    • artroza urică – depunerea cristalelor de urat monosodic în cartilajul articular;
    • artroza condrocalcinozică – depunerea cristalelor de pirofosfat de calciu în cartilajul articular;
  • boala Wilson;

d. artrozele endocrine:

  • acromegalia – osteopatie consecutivă unei producţii excesive de hormon de creştere, are aspect similar artrozei;
  • diabetul zaharat – prin producerea artropatiei de tip neurogen şi probabil prin interferarea metabolismului glucidic şi sintezei de glicozaminoglicani;
  • hiperparatiroidismul;
  • hipotiroidismul;
  • obezitatea;

e. artroze secundare artritelor:

  • artrite bacteriene;
  • artrite reumatismale:
    • poliartrita reumatoidă;
    • spondilita anchilopoetică;
    • artropatia psoriazică;

f. artroze secundare altor afecţiuni:

  • boli neurologice sau tulburări nervoase (hipoestezie sau anestezie, tulburări de sensibilitate profundă);
  • tulburări circulatorii:
    • insuficienţa veno-limfatică;
    • arteriopatiile;
  • endemice ( Kashin-Beck );
  • degerături;
  • hemoglobinopatii.

 

 
Make a Free Website with Yola.