Pe baza acestui criteriu se disting două grupe principale de artroze:
A. ARTROZELE PRIMARE
În această categorie sunt incluse artrozele de cauză nedeterminată.
În funcţie de localizare se disting:
FORME LOCALIZATE
Topografic, procesul artrozic afectează predominent următoarele articulaţii:
- artroza mâinilor:
- artroza interfalangiană;
- artroza carpo-metacarpiană a policelui;
- artroza piciorului:
- artroza articulaţiei metatarso-falangiene a halucelui;
- artroza articulaţiei talo-calcaneene;
- artroza articulaţiei medio-tarsiene;
- artroza articulaţiei genunchiului (gonartroza cu afectarea sectoarelor:
- femuro-tibial (compartimentul medial, lateral sau ambele);
- femuro-patelar;
- ambelor sectoare;
- artroza articulaţiei şoldului (coxartroza) – forme:
- excentrice (superioare);
- concentrice (axial, medial);
- difuze;
- artrozele coloanei vertebrale (cervicale,dorsale şi lombare);
- artroze cu alte localizări:
- articulaţia temporo-mandibulară;
- articulaţia sterno-claviculară;
- articulaţia acromio-claviculară;
- articulaţia scapulo-humerală;
- articulatia cotului;
- articulaţia radiocarpiană;
- articulaţia costo-vertebrală;
- articulaţia gleznei;
- articulaţia sacro-iliacă;
FORMELE GENERALIZATE - cuprind trei sau mai multe forme localizate (Kelgren-Moore).
B . ARTROZELE SECUNDARE
În formele secundare este evident raportul de dependenţă cu condiţiile sau stările morbide care au favorizat iniţierea procesului degenerativ la anumite niveluri.
În acest grup sunt incluse :
a. artroze secundare traumatismelor acute şi cronice:
- artroze secundare traumatismelor acute:
- fracturi;
- luxaţii habituale;
- leziuni meniscale;
- hemartroză;
- sinovite posttraumatice;
- artroze secundare suprasolicitării articulare datorate:
- displaziilor articulare;
- subluxaţiilor articulare;
- instabilităţii articulare;
- hiperactivităţii profesionale sau sportive;
- încărcării articulare de tip ponderal;
- deformări în valg sau var;
- inegalitatea membrelor inferioare;
b. artrozele secundare deformărilor congenitale sau dobândite ale capetelor osoase:
- luxaţia congenitală (şold);
- osteocondroza;
- osteocondrite disecante;
- osteonecroze (inclusiv maladia Legg-Calve-Perthes);
c. artrozele metabolice:
În aceste forme degenerescenţa cartilajului articular este datorată unei tulburări metabolice.
Forme de artroze dismetabolice:
- artroza ocronotică – depunerea pigmentului chininic în cartilaj (consecutiv unui defect autosomal-recesiv a enzimei oxidative a acidului homogentinic) induce o degenerescenţă precoce a cartilajului articular;
- artroze microcristaline:
- artroza urică – depunerea cristalelor de urat monosodic în cartilajul articular;
- artroza condrocalcinozică – depunerea cristalelor de pirofosfat de calciu în cartilajul articular;
- boala Wilson;
d. artrozele endocrine:
- acromegalia – osteopatie consecutivă unei producţii excesive de hormon de creştere, are aspect similar artrozei;
- diabetul zaharat – prin producerea artropatiei de tip neurogen şi probabil prin interferarea metabolismului glucidic şi sintezei de glicozaminoglicani;
- hiperparatiroidismul;
- hipotiroidismul;
- obezitatea;
e. artroze secundare artritelor:
- artrite bacteriene;
- artrite reumatismale:
- poliartrita reumatoidă;
- spondilita anchilopoetică;
- artropatia psoriazică;
f. artroze secundare altor afecţiuni:
- boli neurologice sau tulburări nervoase (hipoestezie sau anestezie, tulburări de sensibilitate profundă);
- tulburări circulatorii:
- insuficienţa veno-limfatică;
- arteriopatiile;
- endemice ( Kashin-Beck );
- degerături;
- hemoglobinopatii.